Ce cuvânt frumos! Oare?!
Remarc de ceva timp, că ne-am transformat într-o adunătură de oameni, în care mai contează doar individul (ca întotdeauna există și câteva excepții). Nu contează ce fac, sau ce nu fac … mie să-mi fie bine!
Nesimțirea a devenit virtute, “ știe el să se-nvârtă ” este o calitate și criteriu la angajare ☹.
Dar, în orice discuție, aud aceeași concluzie: ne-am pierdut umanitatea!
Hmmm!? Pe bune? O aveam legată la gât și am pierdut-o în pădure când eram la cules de bureți? …
În acest cadru mirific, am stat și am analizat acest cuvânt. Ce vrea el să însemne:
Uman + Unitate = Umanitate
Aaaa!!! Super! Atunci suntem salvați!!!
Noi am “pierdut” omenia, nu umanitatea. Asta se poate educa cu puțin efort. Iar salvarea noastră, este dată de faptul că, unitatea umană se poate realiza doar în prezent. Ceea ce ne mai dă o șansă, încă putem spera … că e pe gratis.
Ok, ajunge cu sarcasmul și pesimismul, să vă spun la ce m-am gîndit și de ce cred că unitatea între oameni este soluția.
Îmi imaginez o rețea mare, care interconectează toți oamenii. Fiecare individ se conectează cu cei din jurul lui, cu care stabilește legături și interacționează. Fie că vrea sau nu, el este afectat de ce se întmplă cu cei din jurul lui (asta este adevărat, nu doar în imaginația mea).
Luăm 2 scenarii ipotetice:
- individul nostru alege să se gândească doar la el și devine lacom, avar, nesimțit, dornic să-i fie cât mai bine nu ține cont de cei din jurul lui, îi păcălește, îi înșeală, etc.
- individul nostru alege să întindă o mână de ajutor vecinului, face schimb de informații, învață împreună, construiesc legături de încredere între ei, evoluează împreună, etc.
Deodată, la radio se aude: un e-le-fant, se le-gă-na, pe o pânzăăă … și apare elefantul cel gras. Ce crezi că se va întâmpla cu pânza în cele două scenarii?
Nu merg mai departe cu fabula individ vs umanitate, dar consider că unitatea umană este o cale de urmat. Nu spun să-ți dai pâinea de la gură, dar să-ți pese ce se întâmplă cu cei din jurul tău, nu cred că este foarte greu. Chiar mai mult, cu cât ei sunt mai buni, mai capabili, mai educați, mai puternici, cu atât mai mult vei ști că poți să te bazezi pe ei, când vei avea nevoie. Când unul devine slab, ceilalți slăbesc împreună cu el … iar elefantul cel gras nu doarme!
Un e-le-fant, se le-gă-na, pe o pânză de … noi ne vedem la V!
