Aș fi vorbit despre muncă, dar cu ce scop? Cui îi place munca?
M-am hotărât să aleg ceva mai rafinat și m-am oprit la MĂIESTRIE. Un cuvânt care îmi place foarte mult. Are ceva special și oferă un statut aparte, celui care poartă titulatura de maestru.
Ceva ce nu poate fi cumpărat sau impus … este o distincție câstigată prin forțe proprii! Mi se pare că se aseamănă cu respectul din mai multe puncte de vedere, doar că se găsește mult mai rar și este aproape pe cale de dispariție.
Știi de ce?
Răspunsul îl găsești în formula măiestriei:
Măiestria = Muncă + Scop + Timp
Cum?! N-ai spus că nu vorbești despre muncă?
Nu. Am spus că am ales ceva mai rafinat. Pentru că măiestria înseamnă: TIMPUL PETRECUT CU SCOPUL DE A-ȚI RAFINA MUNCA. Indiferent care este acea muncă.
De ce consider că este pe cale de dispariție? Poate așa a fost tot timpul, dar parcă, acum mai mult decât oricând, căutăm să facem saltul către statutul și beneficiile măiestriei, fără să fim realiști și să avem în vedere că există un preț de plătit; un preț în muncă, timp și sacrificii.
Este ca și când, ai vrea să păcălești un zeu cu vopsea de ouă și să speri că o să culegi recolta.
Mai bine să alegi cu atenție, acolo unde să-ți investești timpul și munca, cu scopul de a evolua spre măiestrie, astfel încât sacrificiile să ți se pară doar un discomfort. Poate sună a clișeu, dar chiar este foarte important să-ți placă ceea ce faci. Să-ți placă procesul de zi cu zi … nu doar ziua de salariu. 😊
Mai am un gând care mă macină, poate mă ajuți să-mi rezolv dilema:
MEDIOCRITATEA DISTRUGE MĂIESTRIA, SAU MĂIESTRIA DISTRUGE MEDIOCRITATEA?
Te rog să-mi spui părerea ta, nu mă lăsa să mă chinui până ajung la N.
